hipotiroidismul.png

October 6, 2024 Medicină preventivă0

Hipotiroidismul și Medicina Muncii: Cum afectează capacitatea profesională dacă nu este tratată?

Semne și simptome hipotiroidism

Hipotiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, iar acest deficit poate avea efecte semnificative asupra sănătății și performanței unei persoane la locul de muncă. Deși este o boală comună, impactul hipotiroidismului netratat asupra capacității profesionale este adesea subestimat. În acest articol, vom explora cum simptomele acestei afecțiuni pot afecta abilitatea unei persoane de a-și îndeplini responsabilitățile profesionale și ce măsuri se pot lua pentru a minimaliza impactul.

Ce este hipotiroidismul și cum afectează sănătatea?

Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă, situată la baza gâtului, nu produce suficienți hormoni, în principal tiroxină (T4) și triiodotironină (T3). Acești hormoni sunt esențiali pentru metabolismul normal, dezvoltarea sistemului nervos, reglarea temperaturii corpului și nivelul de energie.

Când hormonii tiroidieni sunt produși insuficient, organismul funcționează într-un ritm mai lent. Rezultatul este o serie de simptome variate, cum ar fi oboseala cronică, depresia, scăderea concentrării, încetinirea reflexelor, creșterea în greutate și sensibilitatea la frig.

Cum afectează hipotiroidismul netratat capacitatea profesională?

Când este lăsat netratat, hipotiroidismul poate afecta sever performanța și capacitatea profesională a unei persoane. Iată câteva dintre modurile în care hipotiroidismul netratat poate influența activitatea la locul de muncă:

1. Oboseala și lipsa de energie

Unul dintre cele mai comune simptome ale hipotiroidismului este oboseala cronică. Persoanele cu hipotiroidism se pot simți epuizate chiar și după o noapte de somn odihnitor. La locul de muncă, această stare de oboseală continuă poate scădea productivitatea și eficiența. De asemenea, oboseala poate crește riscul de erori, mai ales în joburi ce necesită o concentrare intensă sau muncă fizică.

2. Dificultăți de concentrare și scăderea memoriei

Hipotiroidismul poate cauza „ceață mentală” (brain fog), o senzație de confuzie, dificultăți de concentrare și probleme de memorie. Aceasta afectează capacitatea de a lua decizii rapide, de a rezolva probleme complexe și de a învăța informații noi. În special, profesiile care implică multitasking, lucrul sub presiune sau utilizarea frecventă a creativității pot fi profund afectate.

3. Stări depresive și anxietate

Fluctuațiile hormonale asociate hipotiroidismului pot duce la stări depresive și anxietate. Aceste afecțiuni ale sănătății mintale afectează motivația, relațiile la locul de muncă și, uneori, pot duce chiar la absenteism. Într-un mediu de muncă unde colaborarea este esențială, hipotiroidismul netratat poate cauza izolarea socială a angajatului afectat.

4. Încetinirea reflexelor și scăderea coordonării

Hipotiroidismul afectează și funcțiile motorii, încetinind reflexele și coordonarea. În activități care necesită reacții rapide, cum ar fi munca în industria manufacturieră sau în domeniul transporturilor, această încetinire poate reprezenta un risc serios de siguranță.

5. Impact asupra performanței și evaluării la locul de muncă

Datorită simptomelor fizice și psihice, hipotiroidismul poate afecta în mod direct performanțele angajaților. Evaluările periodice de performanță pot scoate în evidență o scădere a calității muncii, ceea ce poate afecta avansarea în carieră sau stabilitatea jobului.

Cum poate fi gestionat hipotiroidismul pentru a minimiza impactul asupra muncii?

1. Diagnostic și tratament precoce

Este esențial ca hipotiroidismul să fie diagnosticat și tratat cât mai curând posibil. Printr-o simplă analiză de sânge pentru măsurarea nivelului hormonilor tiroidieni, uneori ai anticorpilor și a TSH-ului, medicul poate determina dacă există o deficiență hormonală. Tratamentul standard pentru hipotiroidism implică administrarea hormonilor tiroidieni sintetici, care restabilesc echilibrul metabolic și ameliorează simptomele.

2. Adaptări la locul de muncă

Pentru a ajuta angajații cu hipotiroidism, angajatorii pot implementa anumite adaptări, cum ar fi flexibilizarea programului de lucru, permiterea pauzelor regulate sau oferirea posibilității de a lucra de acasă. În unele cazuri, o atmosferă de lucru mai puțin stresantă poate ajuta persoanele afectate să fie mai productive.

3. Suport psihologic și consiliere

Depresia și anxietatea asociate cu hipotiroidismul pot beneficia de terapie și consiliere. De asemenea, sprijinul colegilor și al managerilor poate contribui la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării de bine a angajatului.

4. Educație pentru angajați și angajatori

Educația este cheia pentru creșterea conștientizării cu privire la hipotiroidism. Angajatorii ar trebui să fie conștienți de simptomele și impactul acestei afecțiuni pentru a susține un mediu de lucru incluziv și pentru a asigura accesul la resursele necesare celor afectați.

Impactul Hipotiroidismului netratat asupra diferențitelor procese de muncă și funcții

Hipotiroidismul poate avea efecte semnificative asupra multor procese de muncă și tipuri de funcții profesionale, din cauza simptomelor fizice și cognitive pe care le provoacă. Influența afecțiunii variază în funcție de specificul locului de muncă și de natura activităților pe care un angajat trebuie să le îndeplinească. În continuare, vom explora modul în care hipotiroidismul netratat afectează diverse procese de muncă și funcții, inclusiv activitățile de birou, producție, sectorul de servicii și leadership-ul.

Procesele de lucru în funcțiile administrative și de birou

În funcțiile administrative și de birou, activitățile de rutină implică multitasking, gestionarea documentelor, comunicarea eficientă cu colegii și clienții, dar și respectarea termenelor limită. Hipotiroidismul netratat poate afecta aceste funcții prin:

  • Concentrare redusă și confuzie mentală: Sarcinile care necesită o atenție sporită la detalii, cum ar fi completarea documentelor, analiza datelor sau gestionarea agendelor multiple, pot deveni dificil de realizat. Persoanele afectate se pot confrunta cu „ceață mentală”, ceea ce îngreunează procesul decizional.
  • Productivitate scăzută: Energia scăzută și oboseala cronică pot duce la întârzieri în livrarea sarcinilor, ceea ce afectează respectarea termenelor limită.
  • Comunicare deficitară: Problemele de memorie și anxietatea pot împiedica comunicarea clară și eficientă, afectând atât relațiile interne, cât și cele externe. În medii de birou, comunicarea este esențială pentru coordonarea echipei și colaborare, iar dificultățile cauzate de hipotiroidism pot submina acest proces.

Procesele de lucru în producție și munca manuală

Angajații din sectorul producției și al muncii manuale se confruntă deseori cu activități fizice intense și repetate, iar hipotiroidismul poate afecta în mod semnificativ siguranța și eficiența lor:

  • Încetinirea reflexelor și scăderea coordonării: În activitățile care necesită reacții rapide și o bună coordonare a mișcărilor, hipotiroidismul poate crește riscul de accidente de muncă. Utilizarea echipamentelor industriale sau operarea mașinilor necesită viteză de reacție și precizie, iar hipotiroidismul poate pune în pericol siguranța lucrătorilor și a celor din jur.
  • Rezistență fizică redusă: Munca fizică intensă devine foarte dificilă din cauza oboselii persistente și a sensibilității crescute la frig. Angajații pot necesita pauze mai dese, ceea ce scade productivitatea generală a procesului de producție.

Funcțiile din sectorul serviciilor (relații cu clienții, vânzări, educație)

În sectorul serviciilor, relaționarea cu oamenii și satisfacerea nevoilor acestora sunt componente esențiale. Hipotiroidismul netratat poate crea provocări majore în astfel de roluri:

  • Empatie și relaționare limitată: Stările depresive și anxietatea pot face dificilă menținerea unei atitudini pozitive față de clienți sau elevi, ceea ce afectează calitatea serviciului oferit. În profesii precum educația sau consilierea, empatia este esențială, iar lipsa energiei emoționale poate afecta calitatea interacțiunilor.
  • Abilități de comunicare afectate: Problemele de concentrare și memoria deficitară pot duce la comunicări incomplete sau incorecte, ceea ce afectează relația cu clienții și încrederea acestora în serviciile oferite.
  • Scăderea inițiativei și a motivației: În vânzări, succesul depinde de proactivitatea și energia cu care sunt abordate oportunitățile. Hipotiroidismul netratat afectează motivarea personală, astfel încât angajații pot deveni mai puțin interesați să caute noi clienți sau să încheie contracte.

Funcțiile de leadership și management

Funcțiile de conducere sunt extrem de solicitante, implicând luarea de decizii complexe, gestionarea echipei și gândirea strategică. Hipotiroidismul poate compromite eficiența unui lider prin următoarele aspecte:

  • Decizii întârziate și riscul de erori: Liderii sunt adesea puși în situații în care trebuie să ia decizii rapide și să răspundă la schimbări în timp real. Problemele de concentrare, combinate cu lipsa de energie, pot duce la luarea deciziilor întârziate sau la greșeli.
  • Scăderea capacității de a gestiona stresul: Managementul stresului este crucial pentru un lider. Stările de anxietate și depresia cauzate de hipotiroidism pot face dificilă gestionarea stresului la locul de muncă, afectând relațiile cu subordonații și capacitatea de a coordona echipa.
  • Lipsa de motivare și inițiativă: Hipotiroidismul poate determina scăderea entuziasmului față de proiectele în derulare și lipsa dorinței de a inova sau de a gândi strategic. Aceasta poate avea un efect direct asupra direcției și succesului echipei sau companiei.

Munca creativă și rolurile care implică inovare

Creativitatea necesită o minte limpede, energie și un nivel ridicat de motivație. În rolurile care implică design grafic, dezvoltare de produse, scris sau orice altă activitate creativă, hipotiroidismul netratat poate limita foarte mult rezultatele:

  • „Ceață mentală” și blocaje creative: Capacitatea de a gândi creativ și de a găsi soluții noi este afectată de confuzia mentală, iar persoanele care lucrează în domenii creative pot întâmpina dificultăți în a-și accesa și exprima ideile.
  • Lipsa energiei: Activitățile creative necesită un nivel de energie constant pentru a atinge performanțe de vârf. Oboseala și lipsa energiei interferează cu capacitatea de a inova și de a livra rezultate de calitate în timp util.

Procesele de muncă în sănătate și siguranță publică

Profesioniștii din domeniul sănătății și siguranței publice, cum ar fi medicii, asistentele, paramedicii și polițiștii, trebuie să fie vigilenți și să acționeze rapid. Hipotiroidismul netratat poate pune în pericol atât profesioniștii, cât și pacienții sau persoanele pe care aceștia le protejează:

  • Încetinirea reflexelor: În situații de urgență, deciziile rapide și acțiunile imediate sunt critice. Reflexele încetinite pot avea consecințe grave, punând viețile oamenilor în pericol.
  • Capacitate limitată de a lucra sub stres: Lucrătorii din sănătate sunt adesea supuși stresului ridicat. Hipotiroidismul poate accentua acest stres, cauzând scăderea rezistenței la presiune și erori în judecată, ceea ce poate avea consecințe severe în cazurile medicale critice.

Impactul hipotiroidismului netratat asupra turei de noapte

Tura de noapte este deosebit de solicitantă din punct de vedere fizic și mental, întrucât implică lucrul în intervalul în care corpul uman este, în mod natural, pregătit pentru odihnă. Angajații cu hipotiroidism netratat se confruntă cu dificultăți sporite în timpul turei de noapte din următoarele motive:

 Oboseală și ritm circadian perturbat

Hipotiroidismul se caracterizează prin oboseală cronică, iar tura de noapte intensifică această problemă, deoarece perturbă ritmul circadian al corpului. Lucratul pe timp de noapte necesită o ajustare a ciclurilor de somn, ceea ce devine dificil pentru cei cu hipotiroidism, care au deja probleme de energie și nevoie crescută de odihnă. În plus, senzația constantă de epuizare poate reduce semnificativ nivelul de atenție și vigilență.

Probleme de concentrare și vigilență redusă

În tura de noapte, este crucial ca angajații să rămână vigilenți și concentrați, mai ales dacă îndeplinesc sarcini care implică monitorizarea anumitor procese sau operarea de echipamente. Hipotiroidismul netratat provoacă „ceață mentală”, dificultăți de concentrare și memorie, toate acestea crescând riscul de greșeli și accidente de muncă.

Tulburări de somn și recuperare dificilă

Persoanele cu hipotiroidism au dificultăți în a-și menține un somn de calitate. Tura de noapte complică și mai mult acest aspect, deoarece somnul în timpul zilei nu este la fel de eficient și restaurator. Dificultățile de recuperare pot agrava oboseala și scădea semnificativ productivitatea și performanța pe termen lung.

Pentru a gestiona eficient hipotiroidismul la locul de muncă, este esențial ca angajații să urmeze tratamentul adecvat și să își adapteze stilul de lucru în funcție de simptomele individuale. 
  1. Tratamentul corect și monitorizarea constantă: Levothyroxina rămâne standardul de aur în tratamentul hipotiroidismului, fiind eficientă în majoritatea cazurilor. Pacienții trebuie să respecte regimul de medicamente pentru a menține nivelurile hormonale optime și să facă analize periodice pentru ajustarea dozei în funcție de nevoile lor actuale. Un management eficient al tratamentului ajută la reducerea simptomelor de oboseală, depresie și dificultăți cognitive care afectează capacitatea de muncă ​(Georgetown University Medical Center).
  2. Adaptarea programului de lucru: Persoanele cu hipotiroidism pot experimenta oboseală accentuată și dificultăți de concentrare. De aceea, este utilă flexibilitatea programului de lucru, evitarea turelor de noapte și posibilitatea de a lua pauze frecvente pentru a preveni oboseala excesivă. Studiile arată că lipsa tratamentului adecvat poate agrava oboseala și reduce performanțele profesionale, mai ales în sarcini statice sau automate, unde este nevoie de o vigilență constantă (University of Rochester Medical Center)​(URMC).
  3. Acomodări la locul de muncă: Angajatorii pot oferi suport suplimentar, cum ar fi stații de lucru ergonomice sau opțiuni pentru munca la domiciliu, în special pentru acei angajați care se confruntă cu simptome fizice, cum ar fi dureri articulare sau musculară. De asemenea, un mediu de lucru cald poate ajuta la gestionarea sensibilității la frig, un simptom frecvent al hipotiroidismului.
  4. Educația angajaților și comunicarea deschisă: Este important ca angajații cu hipotiroidism să comunice deschis despre starea lor de sănătate și să-și informeze superiorii despre nevoile lor speciale. De asemenea, programele de educație la locul de muncă pot ajuta la creșterea gradului de conștientizare în rândul colegilor și managerilor, pentru a reduce stigmatizarea și a încuraja suportul necesar.

Un management eficient al hipotiroidismului la locul de muncă necesită o combinație de tratament medical, ajustări în mediul de lucru și o comunicare deschisă între angajat și angajator, pentru a asigura o capacitate de muncă optimă și o calitate a vieții cât mai ridicată.


sanatatea-mintala.png

Introducere

Se estimează că 25% dintre cetățenii europeni vor experimenta o problemă de sănătate mintală pe parcursul vieții lor, iar aproximativ 10% dintre problemele de sănătate pe termen lung și dizabilitățile pot fi legate de tulburări mintale și emoționale (European Network for Workplace Health Promotion). Rezultatele celui de-al 6-lea sondaj european privind condițiile de muncă au relevat că unul din patru lucrători europeni a raportat că munca are un impact negativ asupra sănătății lor. Utilizarea locului de muncă ca un cadru pentru promovarea sănătății mintale nu numai că ajută la protejarea sănătății mintale (și fizice) a angajaților, dar are și sens din punct de vedere economic. Acest articol își propune să ofere o privire de ansamblu asupra costurilor, cauzelor și consecințelor problemelor de sănătate mintală la locul de muncă și să ofere comentarii informate despre metodele și practicile pentru dezvoltarea și menținerea unor locuri de muncă psihologic sigure și sănătoase.

Statisticile privind sănătatea mintală în România evidențiază o creștere îngrijorătoare a prevalenței tulburărilor psihice. Conform datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în anii ’90, aproximativ 10% din populația României era afectată de diverse forme de tulburări mintale. În anii 2000, această cifră a crescut la 15%, reflectând impactul tranziției economice și al schimbărilor sociale. În prezent, estimările arată că aproximativ 20% din populația adultă se confruntă cu probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate și tulburări de stres post-traumatic. Costurile economice ale problemelor de sănătate
mintală sunt substanțiale, costurile directe și indirecte fiind estimate în 2015 la 2,1 % din PIB în România, adică 3,4 miliarde EUR.

Aceste date subliniază necesitatea unei atenții sporite asupra sănătății mintale și a implementării unor strategii eficiente de prevenire și tratament. De asemenea, relevă importanța creării unui mediu de muncă sănătos și suportiv, având în vedere că un procent semnificativ din populația activă petrece o mare parte din timp la locul de muncă. În acest context, angajatorii și managerii joacă un rol crucial în recunoașterea și abordarea problemelor de sănătate mintală, pentru a asigura bunăstarea angajaților și pentru a îmbunătăți productivitatea și reziliența organizațiilor.

Sănătatea mintală la locul de muncă
Munca poate contribui la dezvoltarea problemelor de sănătate mintală prin condiții de muncă proaste și probleme de organizare a muncii. Însă, în același timp, angajarea poate oferi individului un scop, resurse financiare și o sursă de identitate, ceea ce promovează bunăstarea mentală pozitivă. La nivelul Uniunii Europene și global, impactul economic și social al problemelor de sănătate mintală este tot mai recunoscut, subliniind importanța promovării bunăstării mintale și prevenirii tulburărilor mintale.

Problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, tulburările de anxietate și tulburările legate de consumul de alcool și droguri, afectează mai mult de unul din șase persoane în Uniunea Europeană în fiecare an. Pe lângă impactul asupra bunăstării oamenilor, costurile totale ale problemelor de sănătate mintală sunt estimate la peste 600 miliarde de euro, reprezentând mai mult de 4% din PIB-ul celor 28 de țări UE.

Înțelegerea sănătății mintale și a problemelor de sănătate mintală
Sănătatea Mintală
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea ca „… o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a infirmității”. Această definiție holistică sugerează că sănătatea mintală ar trebui să fie conceptualizată ca „o stare completă de bunăstare”, în care individul: își realizează abilitățile proprii; poate face față stresului normal al vieții; este capabil să stabilească și să mențină relații sociale; și poate contribui la societate prin productivitate.

Tulburările și problemele de sănătate mintală
Tulburările mintale sunt condiții semnificative clinic, caracterizate prin gânduri, emoții sau comportamente alterate, cu suferință și funcționare afectată. Estimările tulburărilor mintale severe, cum ar fi depresia severă, tulburarea bipolară sau schizofrenia, sunt între 1-2% din populația activă. Problemele de sănătate mintală comune (CMHP) sunt cele mai frecvente și prevalente, incluzând depresia și anxietatea, și sunt tratate cu succes în setările de îngrijire primară.

Impactul și costurile problemelor de sănătate mintală
Problemele de sănătate mintală la locul de muncă au consecințe grave nu numai pentru angajatul individual, ci și pentru productivitatea întreprinderii. Performanța angajaților, ratele de îmbolnăvire, absenteismul, accidentele și fluctuația personalului sunt toate afectate de starea de sănătate mintală a angajaților. Costul total al sănătății mintale precare în Europa este estimat la 240 miliarde de euro pe an.

Absenteism, șomaj și dizabilitate pe termen lung. În întreaga UE, 16% din toate problemele de sănătate legate de muncă sunt descrise ca stres, depresie sau anxietate. Aceste probleme duc la creșterea nivelurilor de absenteism, șomaj și cereri de dizabilitate pe termen lung.

Presenteism și productivitate
Problemele de sănătate mintală pot cauza oboseală, concentrare afectată și memorie slabă. Studiile arată că sănătatea mintală are un impact semnificativ asupra performanței la locul de muncă. Presenteismul, adică a fi prezent fizic la muncă, dar absent mental, este legat de probleme de sănătate mintală și poate avea un impact mai mare decât absenteismul.

 Înțelegerea legăturii dintre muncă și sănătatea mintală
Dezvoltarea problemelor de sănătate mintală este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici, psihologici și sociali/ambientali. Un context social semnificativ care poate juca un rol important în problemele de sănătate mintală este locul de muncă.

Factori de risc și protecție la locul de muncă
Organizarea și managementul slab al muncii joacă un rol semnificativ în dezvoltarea problemelor de sănătate mintală. Factorii de risc includ lipsa controlului asupra muncii, cerințele ridicate și dezechilibrul efort-recompensă. În schimb, sprijinul social și controlul ridicat la locul de muncă sunt factori de protecție.

Abordarea sănătății mintale la locul de muncă
Locul de muncă poate oferi un context social în care să se dezvolte un mediu sănătos mintal, care să sprijine toți lucrătorii. Scopul promovării sănătății mintale nu este limitat doar la prevenirea problemelor de sănătate mintală, ci are beneficii mai largi pentru sănătatea, societatea și economia generală.

Măsuri la nivel organizațional
Acțiunile la nivel organizațional pentru promovarea și protejarea sănătății mintale includ integrarea completă a sănătății mintale în politicile de sănătate și securitate la locul de muncă, inițiative de reținere a locurilor de muncă pentru cei care dezvoltă probleme de sănătate mintală și modificarea mediului de lucru pentru a elimina riscurile identificate.

Măsuri la nivel individual
Acțiunile la nivel individual pentru promovarea bunăstării mintale includ oferirea de descrieri clare ale posturilor, consiliere psihologică gratuită, programe de exerciții și formare în gestionarea stresului și a timpului.

Eficacitatea intervențiilor
Studiile arată că intervențiile la locul de muncă pot reduce nivelul simptomelor depresiei și pot îmbunătăți sănătatea mintală și capacitatea de muncă a angajaților. Intervențiile educaționale și psihologice, combinate cu măsuri organizaționale, sunt cele mai eficiente.

Concluzie
Munca joacă un rol important în sănătatea mintală a indivizilor. Problemele de sănătate mintală la locul de muncă sunt o problemă subrecunoscută, deși au un impact semnificativ asupra productivității și rezilienței întreprinderilor. Locul de muncă este un context social important pentru prevenirea problemelor de sănătate mintală și promovarea sănătății optime a lucrătorilor.

În România, situația sănătății mintale este la fel de îngrijorătoare. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, 20% din angajații români se confruntă cu simptome de stres și anxietate la locul de muncă. De asemenea, datele arată că 10% dintre angajați au luat concediu medical din cauza problemelor de sănătate mintală în ultimul an. Aceste statistici subliniază importanța intervențiilor la nivel organizațional și individual pentru promovarea unui mediu de muncă sănătos din punct de vedere psihologic. Prin implementarea unor măsuri adecvate, angajatorii din România pot contribui la îmbunătățirea sănătății mintale a angajaților lor, ceea ce, la rândul său, va duce la creșterea productivității și a bunăstării generale a organizației.

https://oshwiki.osha.europa.eu/en/themes/mental-health-work

https://ec.europa.eu/eurostat/web/microdata/european-health-interview-survey

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995950/


D83CA8AA-1D32-43C2-A364-1E52F2026822.png

January 27, 2024 Medicină preventivă0

Comportamentul, atitudinile și percepția cu privire la vaccinarea HPV în România

Concluzii

Cu ocazia Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (22-28 ianuarie), Fundatia Renasterea, Centrul de inovație în medicină și Euro Comunicare au transmis rezultatele ”Analizei percepțiilor și atitudinilor privind vaccinarea împotriva HPV în România”, realizate in cadrul Proiectului #ReThinkHPVaccination, cofinanțat de Comisia Europeană.

Concluzia trasă după ultimul raport Comportamentul, atitudinile și percepția cu privire la vaccinarea HPV în România este că există o nevoie urgentă de a crește gradul de informare și conștientizare cu privire la beneficiile vaccinării împotriva HPV.

Raportul arată că, deși majoritatea românilor au auzit despre infecția cu HPV, doar 33% dintre adulți au fost vaccinați împotriva acesteia. Acest lucru este în contrast cu media europeană de 72%.

Unul dintre principalele motive pentru care românii nu sunt vaccinați împotriva HPV este că nu au primit recomandări de la medici sau de la alte persoane semnificative din viața lor. De asemenea, există o serie de mituri și concepții greșite despre vaccinul HPV care contribuie la reticența oamenilor de a se vaccina.

Ce este totuși de apreciat este ca majoritatea românilor își primesc cu plăcere informații din surse oficiale, medici specialiști sau de familie dar și aceștia sunt la o mică diferență ca sursă de informare cu membrii ai familiei sau site-uri de specialitate.

Recomandarea privind vaccinarea nu este la cotele așteptate având în vedere că avem o rată scăzută a vaccinărilor și o rată crescută a cazurilor de cancer uterin.

Pentru a crește gradul de vaccinare împotriva HPV în România, este necesar să se depună eforturi pentru a îmbunătăți informarea și educarea publicului cu privire la acest subiect. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul campaniilor de sensibilizare publică, a programelor de educație sexuală și a discuțiilor cu medicii și alte cadre medicale.

Iată câteva recomandări specifice pentru îmbunătățirea gradului de vaccinare împotriva HPV în România:

  • Guvernul ar trebui să lanseze o campanie națională de sensibilizare publică cu privire la beneficiile vaccinării împotriva HPV. Această campanie ar trebui să vizeze toate categoriile de populație, dar în special femeile și părinții.
  • Ministerul Educației ar trebui să includă educația sexuală în curriculumul școlar,astfel încât copiii și tinerii să fie informați despre infecția cu HPV și despre beneficiile vaccinării.
  • Medicii ar trebui să fie mai proactivi în recomandarea vaccinării împotriva HPV. Ei ar trebui să discute cu pacienții lor despre beneficiile vaccinării și să le ofere informații corecte despre acest subiect.

Iată câteva informații suplimentare care pot contribui la înțelegerea concluziei raportului Comportamentul, atitudinile și percepția cu privire la vaccinarea HPV în România:

  • Vaccinul HPV este eficient în prevenirea a două tipuri de HPV care sunt responsabile pentru 70% dintre cazurile de cancer de col uterin.
  • Vaccinul HPV este, de asemenea,eficient în prevenirea altor afecțiuni cauzate de infecția cu HPV, cum ar fi verucile genitale, cancerul de penis,cancerul anal și cancerul orofaringian.
  • Vaccinul HPV este sigur și bine tolerat de majoritatea oamenilor.

Raportul a identificat o serie de mituri și concepții greșite despre vaccinul HPV care contribuie la reticența oamenilor de a se vaccina. Acestea includ:

  • Mitul că vaccinul HPV este doar pentru femei.
  • Mitul că vaccinul HPV poate provoca infertilitate.
  • Mitul că vaccinul HPV este prea scump.

Este important să se combată aceste mituri și concepții greșite prin intermediul educației și informării publicului.

Prin eforturi comune, putem contribui la reducerea incidenței cancerului de col uterin și a altor afecțiuni cauzate de infecția cu HPV.

 

raport Comportamentul, atitudinile și percepția cu privire la vaccinarea HPV în România

 


Red-White-Teeth-Whitening-Instagram-Post.png

January 11, 2024 Medicină preventivă0

Salariatele însărcinate din România au o serie de drepturi legale, care sunt prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă. Aceste drepturi au scopul de a proteja sănătatea și securitatea salariatelor însărcinate, a fătului și a copilului.

Iată o listă a drepturilor salariatelor însărcinate în România:

  • Dreptul la informare: Salariata gravidă are dreptul de a fi informată de către angajator cu privire la drepturile și obligațiile sale în ceea ce privește protecția maternității.
  • Dreptul la dispensă medicală: Salariata gravidă are dreptul la dispensă medicală pentru consultații prenatale, în limita a maximum 16 ore pe lună.
  • Dreptul la transfer la un alt loc de muncă: În cazul în care sănătatea salariatei gravide este afectată de munca de noapte, de munca cu caracter insalubru sau greu de suportat, angajatorul are obligația de a o transfera la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului.
  • Dreptul la reducerea duratei normale de muncă: În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu 1/4 a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale.
  • Dreptul la concediu de maternitate: Salariata gravidă are dreptul la concediu de maternitate de 126 de zile calendaristice, din care 72 de zile calendaristice sunt obligatorii.
  • Dreptul la concediu de risc maternal: Salariata gravidă, care a născut recent sau care alăptează, are dreptul la concediu de risc maternal de 120 de zile calendaristice, din care 60 de zile calendaristice sunt obligatorii.

În cazul în care o salariată însărcinată este concediată, concedierea este considerată nelegală și poate fi contestată în instanță.

Pentru a beneficia de drepturile menționate mai sus, salariata gravidă trebuie să anunțe angajatorul asupra stării sale de graviditate, în scris, și să anexeze un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare.

Riscul maternal

este un concept care se referă la expunerea unei femei însărcinate, a unei lăuze sau a unei femei care alăptează la factori de risc care pot afecta negativ sănătatea acesteia sau a copilului.

Factorii de risc maternali pot fi împărțiți în două categorii principale:

  • Factori de risc profesionali: Acești factori sunt legați de locul de muncă și pot include munca în condiții insalubre, munca de noapte, munca fizică grea, expunerea la substanțe periculoase sau la radiații.
  • Factori de risc non-profesionali: Acești factori nu sunt legați de locul de muncă și pot include factori genetici, factori de mediu, stilul de viață (fumat, consum de alcool, nutriție neadecvată) sau boli cronice.

Riscul maternal poate duce la o serie de complicații, atât pentru femeia însărcinată, cât și pentru copil. Aceste complicații pot include:

  • Complicații ale sarcinii: naștere prematură, greutate mică la naștere, avort spontan, naștere cu cezariană.
  • Complicații ale alăptării: scăderea producției de lapte, infecții ale sânului.
  • Probleme de sănătate ale copilului: malformații congenitale, întârziere în creștere și dezvoltare, probleme respiratorii, probleme de vedere, probleme de auz.

Pentru a preveni riscul maternal, este important ca femeile însărcinate, lăuzele și femeile care alăptează să fie informate cu privire la factorii de risc și să ia măsuri de protecție.

Iată câteva sfaturi pentru a preveni riscul maternal:

  • Fă-ți o evaluare a locului de muncă: dacă lucrezi într-un mediu cu riscuri, vorbește cu angajatorul tău despre posibilitatea de a fi transferată la un alt loc de muncă sau de a reduce durata normală de muncă.
  • Fă-ți controale medicale regulate: medicul tău te va putea ajuta să identifici și să gestionezi orice factori de risc care ar putea afecta sănătatea ta sau a copilului tău.
  • Adoptă un stil de viață sănătos: mănâncă o dietă echilibrată, evită fumatul și consumul de alcool și fă mișcare în mod regulat.
    Unele dintre locurile de muncă care pot fi considerate cu risc pentru angajatele însărcinate includ:
    • Locurile de muncă în care femeile sunt expuse la substanțe chimice periculoase, cum ar fi solvenții, metalele grele sau pesticidele.
    • Locurile de muncă în care femeile sunt expuse la radiații ionizante, cum ar fi razele X sau radiațiile nucleare.
    • Locurile de muncă în care femeile sunt expuse la zgomot puternic sau la vibrații.
    • Locurile de muncă în care femeile desfășoară activități fizice grele sau solicitante.
    • Locurile de muncă în care femeile lucrează în condiții insalubre, cum ar fi în locurile în care există praf, fum sau umezeală excesivă.

    Angajatele însărcinate care lucrează în locuri de muncă cu risc trebuie să fie informate de către angajator cu privire la factorii de risc la care sunt expuse și la măsurile care trebuie luate pentru a le proteja sănătatea și siguranța.

    În cazul în care angajatorul nu ia măsurile necesare pentru a proteja sănătatea și siguranța angajatelor însărcinate, acestea pot solicita ajutorul Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Dacă ești însărcinată, lăuză sau alăptezi și te simți rău, nu ezita să mergi la medic.


vaccin-1.jpg

November 16, 2023 Medicină preventivă0
Vaccinul antigripal este un vaccin destinat prevenirii gripei sezoniere.
Funcționează prin introducerea unei părți nevătămătoare a virusului gripal în organism, antrenând sistemul imunitar să producă anticorpi. Astfel, dacă o persoană este ulterior expusă virusului gripal real, sistemul imunitar este pregătit să-l combată, reducând riscul de îmbolnăvire sau de dezvoltare a simptomelor grave.
Beneficiile vaccinului antigripal includ:
1. Vaccinul reduce semnificativ șansa de a contracta gripa.
2. Ajută la oprirea răspândirii gripei în comunitate, protejând pe cei vulnerabili.
3. Dacă totuși se contractă gripa, vaccinarea poate reduce severitatea simptomelor.
4. Scade riscul complicațiilor grave, precum pneumonie sau spitalizare.
5. Este esențial pentru persoanele cu sistem imunitar slăbit, copii mici și persoanele în vârstă.
6. Ajută la menținerea productivității la locul de muncă și în comunitate.

Mituri legate de vaccinul antigripal:

Mit 1: “Vaccinul antigripal poate cauza gripa.”

  • Adevăr: Vaccinul conține o versiune inactivă sau slăbită a virusului gripal și nu poate cauza gripa. Poate exista o reacție ușoară, precum febră sau o senzație de oboseală, dar asta înseamnă că corpul răspunde la vaccin, construind imunitate.

Mit 2: “Nu am nevoie de vaccin pentru că nu am fost bolnav niciodată de gripă.”

  • Adevăr: Poate că ai avut noroc până acum, dar gripa poate fi imprevizibilă. Vaccinarea îți oferă protecție și contribuie la prevenirea răspândirii gripei în comunitate.

Mit 3: “Vaccinul nu este eficient.”

  • Adevăr: Vaccinurile antigripale sunt concepute pentru a se potrivi cu tulpinile de gripă circulante în sezonul respectiv. Chiar dacă nu oferă protecție totală, ele reduc riscul de îmbolnăvire și de complicații.

Mit 4: “Doar persoanele în vârstă ar trebui să se vaccineze.”

  • Adevăr: Toate categoriile de vârstă ar trebui să se vaccineze, dar anumite grupuri cu risc ridicat, precum copiii mici și persoanele în vârstă, beneficiază mai mult de protecție.

Mit 5: “Vaccinul antigripal conține substanțe periculoase.”

  • Adevăr: Vaccinurile antigripale sunt supuse unor riguroase teste de siguranță. Orice efecte secundare sunt de obicei minore și trecătoare, în timp ce beneficiile protecției împotriva gripei sunt semnificative.

Mit 6: “Un singur vaccin durează toată viața.”

  • Adevăr: Vaccinul antigripal trebuie administrat anual deoarece tulpinile de gripă se schimbă în fiecare sezon. Este important să fii actualizat cu vaccinarea în fiecare an.

Mit 7: “Pot să mă vaccinez prea devreme sau prea târziu.”

  • Adevăr: Cel mai bun moment pentru vaccinare este înainte de debutul sezonului gripal, care de obicei începe în toamnă. Cu toate acestea, este mai bine să te vaccinezi mai târziu decât să nu te vaccinezi deloc.

Mit 8: “Vaccinul antigripal este 100% eficient.”

  • Adevăr: Vaccinul antigripal nu oferă o protecție de 100%, dar este cel mai bun mod de a reduce riscul de îmbolnăvire și de a diminua simptomele gripei în cazul infectării.

Afirmarea că vaccinul provoacă autism este un mit care a fost de multe ori dezmințit și respins de către comunitatea medicală și de cercetători. Studiile ample și riguroase au arătat în mod constant că nu există nicio legătură între vaccinarea antigripală sau oricare altă vaccinare și dezvoltarea autismului.

Originea acestei teorii greșite poate fi urmărită înapoi la un studiu nesigur și retractat, care a fost ulterior dezaprobat de comunitatea științifică. De-a lungul anilor, numeroase cercetări și revizuiri ale datelor au confirmat siguranța vaccinurilor, inclusiv a vaccinului antigripal.

Vaccinarea rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a bolilor infecțioase și este crucială pentru protejarea sănătății individuale și a sănătății publice. Este important să te bazezi pe informații științifice și să consulți cu medici și experți în domeniul medical atunci când vine vorba de decizii legate de vaccinare.

Grupurile de persoane cu risc ridicat pentru gripă includ:
👵Persoanele în Vârstă: Persoanele de peste 65 de ani au un risc crescut de a dezvolta complicații grave ale gripei din cauza sistemului imunitar slăbit.
👶Copiii Mici: Copiii sub 5 ani, în special cei sub 2 ani, sunt mai vulnerabili la gripă și la complicațiile sale.
😷Persoanele cu Afecțiuni Medicale: Pacienții cu afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul sau bolile pulmonare, sunt expuși unui risc mai mare.
🤰Femeile Gravide: Femeile însărcinate sunt mai susceptibile la complicații și au nevoie de protecție pentru ele și pentru făt.
👩‍⚕️Lucrătorii din Sănătate: Acești profesioniști trebuie să fie protejați pentru a nu transmite infecția pacienților lor.
🏥Persoanele din Instituții de Îngrijire a Bătrânilor: Locuitorii și angajații din aziluri sunt expuși la risc ridicat.
Informează-te și vaccinează-te!!

boala-coronariana-ischemica.png

November 13, 2023 Medicină preventivă0

Legătura dintre stres și boala coronariană ischemică

Stresul este un răspuns normal al organismului la evenimentele dificile sau provocatoare. Cu toate acestea, când stresul este cronic, poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale.

Boala coronariană ischemică (BCI) este o afecțiune în care arterele care alimentează inima cu sânge se îngustează sau se blochează. Acest lucru poate duce la durere în piept (angina) sau la un infarct miocardic.

Studiile au arătat că stresul cronic poate crește riscul de BCI. Acest lucru se datorează faptului că stresul poate duce la o serie de modificări fiziologice care pot afecta sănătatea inimii.

Modificările fiziologice cauzate de stres

Stresul cronic poate duce la următoarele modificări fiziologice:

  • Creșterea tensiunii arteriale
  • Creșterea ritmului cardiac
  • Creșterea nivelului de cortizol, un hormon care poate contribui la inflamație
  • Reducerea fluxului de sânge către organe, inclusiv inimă

Aceste modificări pot crește riscul de a dezvolta ateroscleroză, o afecțiune în care se formează plăci de grăsime pe pereții arterelor. Plăcile de aterom pot îngusta sau bloca arterele, ceea ce poate duce la BCI.

Studii care au asociat stresul cu BCI

Un studiu realizat în 2019 a analizat datele a peste 100.000 de persoane din Statele Unite. Studiul a constatat că persoanele care au raportat un nivel ridicat de stres au avut un risc cu 21% mai mare de a dezvolta BCI decât cele care au raportat un nivel scăzut de stres.

Un alt studiu, realizat în 2020, a analizat datele a peste 120.000 de persoane din China. Studiul a constatat că persoanele care au raportat un nivel ridicat de stres au avut un risc cu 25% mai mare de a dezvolta BCI decât cele care au raportat un nivel scăzut de stres.

Studiul din 2021:

Acest studiu a efectuat o revizuire sistematică și o meta-analiză a studiilor observaționale care au evaluat asocierea dintre stres și boala cardiovasculară (BC). Studiul a inclus date de la peste 2,5 milioane de persoane din întreaga lume.

Rezultatele studiului au arătat că stresul cronic este asociat cu un risc crescut de BC, inclusiv boală coronariană ischemică (BCI), accident vascular cerebral (AVC) și insuficiență cardiacă. Riscul crescut a fost observat atât la bărbați, cât și la femei, de toate vârstele și rasele.

Studiul din 2022:

Acest studiu a utilizat o metodă de cercetare numită randomizare mendeliană pentru a evalua asocierea dintre stres și BC. Randomizarea mendeliană este o metodă care utilizează variațiile genetice pentru a studia asocierea dintre factorii de mediu și sănătatea.

Studiul a analizat datele de la peste 100.000 de persoane din Europa. Rezultatele studiului au arătat că persoanele cu o variantă genetică care le face mai sensibile la stres au avut un risc mai mare de BC.

Concluzii:

Ambele studii sugerează că stresul cronic este un factor de risc important pentru BC. Stresul poate crește riscul de BC prin o serie de mecanisme, inclusiv inflamație, oxidarea colesterolului LDL și adeziunea celulelor inflamatorii la pereții vasculari.

Studii postmortem a victimelor din accidente si conflicte minore din tarile vestice pe pacienții cu asemenea obstrucții și fără un istoric clinic de manifestare a ischemiei au arătat cicatrici macroscopice secundare Infarct Miocardic Acut în regiuni care erau alimentate de coronara bolnavă , cu sau făra circulație colaterală.

“Silent myocardial infarction in young adults: a postmortem study of victims of minor accidents and conflicts” de către R.J. Myerburg și colab., publicat în revista American Heart Journal în 1985.

Studiul a fost efectuat pe 100 de victime din accidente și conflicte minore din țările vestice. Victimele au fost examinate postmortem, iar inima lor a fost examinată cu microscopie optică și imunohistochimie.

Rezultatele studiului au arătat că 37% dintre victime aveau cicatrici macroscopice în regiunile care erau alimentate de artera coronariană bolnavă. Cicatricile au fost mai frecvente la victimele cu vârsta sub 40 de ani și la victimele cu obstrucții coronariene severe.

Studiul a concluzionat că IMS este o afecțiune frecventă la victimele din accidente și conflicte minore, chiar și la cele care nu au simptome.

Iată câteva detalii suplimentare despre studiu:

  • Victimele au avut o vârstă medie de 29 de ani.
  • Victimele au avut o varietate de afecțiuni coronariene, inclusiv stenoză, ocluzie și anevrism.
  • Examinarea postmortem a inimii a fost efectuată cu microscopie optică și imunohistochimie.

Studiul a fost important deoarece a fost primul care a demonstrat prezența cicatricilor macroscopice în regiunile care erau alimentate de artera coronariană bolnavă la victimele din accidente și conflicte minore. Aceste rezultate sugerează că infarctul silențios poate fi o cauză frecventă de deces la tineri.

Studiul lui Myerburg și colab. (1985) a fost efectuat pe victime din accidente și conflicte minore din țările vestice. Studiile lui Pihlström și colab. (1978) și Sibai și colab. (1990) au fost efectuate pe pacienți cu boală coronariană. Toate cele trei studii au arătat că cicatricile macroscopice sunt o consecință a infarctului miocardic, fie acut, fie silențios.

Boala coronariană  ASIMPTOMATICĂ VS SIMPTOMATICĂ

Testele de efort la pacienții asimptomatici pot evidenția ischemii miocardice silențioase și în timpul testului pacientul să nu se plângă de angină pectorală, iar angiografia coronariană să depisteze plăcile ateromatoase fără modificări obstructive sau inițial observate.

Moartea subită este comună la pacienții cu Boala coronariană ischemică

Recomandări:

Pe baza acestor studii, este important să se reducă stresul cronic pentru a reduce riscul de BC. Există o serie de lucruri pe care le puteți face pentru a reduce stresul, inclusiv:

  • Exerciții fizice regulate
  • Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga
  • O alimentație sănătoasă
  • Somnul suficient
  • Găsirea unor modalități de a face față stresului, cum ar fi vorbitul cu un prieten sau un membru al familiei sau participarea la un grup de sprijin

Aceste studii sugerează că stresul cronic este un factor de risc important pentru BCI.

Cum poate fi redus stresul

Există o serie de lucruri pe care le puteți face pentru a reduce stresul, inclusiv:

  • Exerciții fizice regulate
  • Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga
  • O alimentație sănătoasă
  • Somnul suficient
  • Găsirea unor modalități de a face față stresului, cum ar fi vorbitul cu un prieten sau un membru al familiei sau participarea la un grup de sprijin
  • Studiul din 2019: “Association of Self-Reported Stress With Incident Coronary Heart Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis” de către J.H.M. van der Velde și colab., publicat în revista Circulation.
  • Studiul din 2020: “Association of Stress With Incident Coronary Heart Disease: A Meta-Analysis of Cohort Studies” de către Y. Wang și colab., publicat în revista JAMA Cardiology.
  • Studiul din 2021: “Stress and Cardiovascular Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis of Observational Studies” de către M.M.M. van der Valk și colab., publicat în revista Circulation.
  • Studiul din 2022: “The Association of Stress With Coronary Artery Disease: A Mendelian Randomization Study” de către M.S. Chen și colab., publicat în revista Nature Genetics.

©2023 Acest site este proprietatea MedHeka. Toate drepturile rezervate.