Vaccinarea în medicina muncii: protecție, prevenție și realitate științifică

Vaccinarea în contextul profesional previne boli profesionale cu risc infecțios. Află ce vaccinuri ți se potrivesc în funcție de profesie.

Vaccinarea în contextul profesional nu este doar o măsură de protecție individuală, ci și un pilon esențial al sănătății publice. Angajații din diverse domenii pot fi expuși la agenți patogeni care nu doar că le pot afecta sănătatea, dar pot duce și la transmiterea bolilor în comunitate. Prin urmare, vaccinarea devine o componentă crucială a politicilor de sănătate ocupațională.

De ce este importantă vaccinarea în medicina muncii?

Multe activități profesionale expun lucrătorii la riscuri biologice, de exemplu:

• Lucrătorii din domeniul sănătății (spitale, clinici) pot contracta hepatita B, tuberculoza sau gripa.
• Lucrătorii din industria alimentară sau servicii pot răspândi virusuri gastrointestinale.
• Personalul din domeniul educației este expus la virusuri precum rujeola sau oreionul.
• Lucrătorii sezonieri (agricultură) se pot expune la tetanos prin răni deschise.

Conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în 2022, vaccinarea anti-hepatită B la personalul medical a redus riscul de infecție profesională cu 80%.

Ce vaccinuri sunt recomandate angajațiilor?

În funcție de riscurile locului de muncă, se recomandă:

• Vaccinarea anti-hepatită B (pentru lucrătorii din sănătate).

  Lucrătorii din domeniul sănătății sunt expuși riscului de infectare cu virusul hepatitei B prin contactul cu sângele sau alte fluide corporale. Vaccinarea este recomandată pentru prevenirea transmiterii bolii.

Articolul „Obligatory occupational health check increases vaccination rates among healthcare workers” evidențiază impactul pozitiv al controalelor medicale obligatorii asupra creșterii ratelor de vaccinare în rândul personalului medical. Studiul sugerează că integrarea vaccinării în cadrul evaluărilor de sănătate ocupațională poate contribui semnificativ la îmbunătățirea acoperirii vaccinale în acest grup profesional.

Articolul „Occupational vaccination of health care workers: uptake, attitudes and potential solutions” analizează în profunzime nivelul de acoperire vaccinală în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății, evidențiind atitudinile și barierele care influențează deciziile acestora privind vaccinarea. Concluziile studiului subliniază că îmbunătățirea educației personalului medical și clarificarea beneficiilor vaccinării pentru diferite categorii de angajați pot contribui semnificativ la creșterea ratelor de vaccinare.​

Aceste constatări sunt esențiale pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de sănătate ocupațională, menite să protejeze atât personalul medical, cât și pacienții, prin prevenirea transmiterii bolilor infecțioase în mediul spitalicesc.

• Vaccinarea anti-HPV (pentru lucrători din sănătate)

Expunerea personalului medical la fumul chirurgical generat în timpul procedurilor precum LEEP (Loop Electrosurgical Excision Procedure) sau ablația cu laser a leziunilor HPV-pozitive prezintă un risc real de contaminare cu ADN-ul virusului papiloma uman (HPV). Studiile recente au demonstrat prezența ADN-ului HPV în fumul chirurgical, iar în anumite cazuri, acest ADN a fost detectat în celulele epiteliale nazale ale chirurgilor după intervenții, indicând o posibilă transmitere aeriană a virusului.Utilizarea măștilor chirurgicale, în special a măștilor N95, a demonstrat o reducere semnificativă a riscului de infecție, subliniind importanța echipamentului de protecție adecvat în timpul acestor intervenții

Un studiu publicat în Gynecologic Oncology a confirmat că ADN-ul HPV prezent în fumul chirurgical poate infecta celule umane în condiții de laborator. Când celule C33A (o linie celulară umană negativă pentru HPV) au fost expuse la medii filtrate din fum chirurgical provenit de la celule cervicale HPV-pozitive, s-a observat o rată de infectare de 83% după 72 de ore. Această infectivitate a fost menținută chiar și după subculturarea celulelor în mediu normal, sugerând că ADN-ul HPV din fum poate fi activ și capabil să infecteze celule umane .

Aceste descoperiri subliniază necesitatea implementării unor măsuri de protecție riguroase pentru personalul medical expus la fum chirurgical, inclusiv utilizarea echipamentului de protecție adecvat și considerarea vaccinării împotriva HPV ca măsură preventivă suplimentară. Deși riscul de transmitere a HPV prin fum chirurgical este considerat scăzut, aceste studii evidențiază importanța conștientizării și a măsurilor preventive pentru protejarea sănătății personalului medical.

• Vaccin antigripal anual (pentru toți angajații expuși la public).

​Vaccinarea antigripală anuală este esențială pentru toți angajații care interacționează frecvent cu publicul, precum personalul din domeniul sănătății, educației, transporturilor, comerțului și administrației. Această măsură protejează nu doar sănătatea individuală a angajaților, ci și pe cea a comunității, contribuind la reducerea răspândirii virusului gripal.Vaccinurile gripale sunt adaptate anual pentru a corespunde tulpinilor de virusuri gripale circulante, asigurând astfel o protecție optimă în fiecare sezon.​

Un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică din România evidențiază eficacitatea vaccinării antigripale în reducerea incidenței gripei și a complicațiilor asociate acesteia.

Studiile internaționale au demonstrat că vaccinarea antigripală are un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății publice:​

• Reducerea riscului de spitalizare: Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine a arătat că vaccinarea antigripală a fost asociată cu o reducere de 27% a riscului de spitalizare pentru pneumonie sau gripă în rândul persoanelor în vârstă care locuiesc în comunitate.

• Protecția în comunități urbane cu venituri mici: Cercetările efectuate într-o comunitate urbană cu venituri reduse au estimat o eficiență a vaccinului antigripal de 62,5% în prevenirea gripei în sezonul 2013–2014.

• Un studiu recent publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a evaluat eficiența vaccinului antigripal în sezonul 2024–2025. Rezultatele au arătat că vaccinarea a oferit o protecție semnificativă împotriva gripei, în special în rândul copiilor și adolescenților, unde eficiența împotriva spitalizării asociate gripei a fost de până la 78%.

  Este de remarcat că eficiența vaccinului poate varia în funcție de potrivirea acestuia cu tulpinile circulante ale virusului gripal. Cu toate acestea, chiar și în sezoanele în care potrivirea nu este optimă, vaccinarea continuă să ofere un nivel de protecție semnificativ, reducând severitatea bolii și riscul de complicații.​

  Pentru a maximiza beneficiile vaccinării, este recomandat ca imunizarea să se efectueze înainte de începutul sezonului gripal, de preferat în lunile septembrie sau octombrie. Astfel, se asigură dezvoltarea unui răspuns imun adecvat înainte de expunerea la virusurile gripale.

• Vaccin DTP (difterie-tetanos-pertussis) (pentru lucrătorii din construcții, agricultură, servicii de urgență).

Lucrătorii din construcții se confruntă frecvent cu răni provocate de obiecte ascuțite, tăieturi sau zgârieturi, ceea ce îi expune la bacterii precum Clostridium tetani, prezentă în sol și rugină. Un studiu a evidențiat că 38,5% dintre muncitorii din construcții nu au primit un rapel antitetanic în ultimii 10 ani, iar majoritatea au fost vaccinați cu formulări monovalente, mai puțin eficiente decât vaccinurile combinate precum DTP .​

Agricultorii sunt expuși zilnic la sol contaminat, bălegar și unelte care pot provoca răni. Un studiu realizat în Sicilia de Est a arătat că doar 71% dintre lucrătorii agricoli aveau niveluri protectoare de anticorpi antitetanici, cu o acoperire vaccinală semnificativ mai scăzută în rândul lucrătorilor non-europeni . Această situație subliniază necesitatea unor programe de vaccinare adaptate pentru a proteja această categorie vulnerabilă.

Personalul din serviciile de urgență, cum ar fi paramedicii și pompierii, se confruntă cu situații în care pot intra în contact cu sânge sau alte fluide corporale, crescând riscul de infecții precum difteria și pertussis (tusea convulsivă). Vaccinarea DTP oferă o protecție esențială împotriva acestor boli, contribuind la menținerea sănătății personalului și la prevenirea transmiterii infecțiilor în comunitate.

• Vaccinare anti-rubeolă, rujeolă, oreion (ROR) (pentru lucrători în educație și colectivități).

Lucrătorii din școli, grădinițe, centre de zi și alte instituții similare interacționează zilnic cu copii și adulți, ceea ce îi expune la riscul de a contracta și răspândi infecții virale precum rujeola, oreionul și rubeola. Aceste boli se transmit ușor pe cale aeriană și pot avea complicații severe, în special în rândul persoanelor nevaccinate sau cu imunitate scăzută.

Un studiu realizat în Italia a evaluat starea imunologică a 1.477 de angajați din domeniul sănătății în perioada 2017–2021. Rezultatele au arătat că 13% dintre aceștia nu aveau anticorpi protectori împotriva rujeolei și oreionului, iar 11% împotriva rubeolei. După administrarea vaccinului ROR, peste 80% dintre cei vaccinați au dezvoltat un nivel adecvat de anticorpi, demonstrând eficacitatea vaccinării în cadrul programelor de medicină muncii .

Cum funcționeazăvaccinul ROR?
Vaccinul ROR este un vaccin viu care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
Se administrează două doze prin injectare în picior sau braț. Sistemul imunitar răspunde la vaccin producând celule care recunosc fiecare dintre cele trei virusuri.
Dacă intri în contact cuoricare dintre cele trei boli înviitor, aceste celule se vor trezi și vor activa corpul ca să producă rapid anticorpi. De obicei, această protecție este de lungă durată.

Reducerea cazurilor de îmbolnăvire în rândul personalului și al beneficiarilor serviciilor educaționale asigură desfășurarea normală a activităților.

Grupul profesional expus riscului de complicații  sunt femeile între 18 și 45 de ani, aflate în perioada fertilă din mai multe motive:

• Riscul de complicații severe în timpul sarcinii: infecția cu rubeolă, în special în primul trimestru, poate provoca sindromul rubeolic congenital (malformații severe la făt – surditate, cataractă, malformații cardiace).

• Transmiterea ușoară a virusurilor prin aerosoli în medii colective aglomerate.

• Responsabilitate profesională față de persoanele vulnerabile (copii, pacienți, persoane imunocompromise).

Mai multe informații pentru asistenți medicali sau alte categorii de personal medical  găsiți aici

• Vaccinare anti-COVID-19 

• Articolul „Vaccination, time lost from work, and COVID-19 infections: a Canadian healthcare worker retrospective cohort study” publicat în Frontiers in Public Health oferă o analiză detaliată a impactului vaccinării împotriva COVID-19 asupra absențelor de la locul de muncă în rândul personalului medical canadian. Studiul a inclus 26.267 de angajați din domeniul sănătății și a evidențiat că anumite tipuri de vaccinuri, precum și intervalele mai lungi între doze, au fost asociate cu o probabilitate mai mare de concediu medical post-vaccinare.De asemenea, cercetarea a constatat că persoanele care au experimentat efecte secundare semnificative după primele doze sau care au avut o infecție anterioară cu SARS-CoV-2 au fost mai puțin susceptibile să primească doze de rapel. Aceste descoperiri subliniază importanța planificării atente a programelor de vaccinare în mediul profesional pentru a minimiza perturbările serviciilor medicale și pentru a asigura o acoperire vaccinală optimă în rândul lucrătorilor esențiali.

• La nivel european, datele privind recunoașterea COVID-19 ca boală profesională variază semnificativ între statele membre, în funcție de legislația națională și sistemele de raportare.​

    Statistici europene privind COVID-19 ca boală profesională

  • În 2020, în Uniunea Europeană, au fost raportate peste 148.000 de accidente de muncă legate de COVID-19, reprezentând 5% din totalul accidentelor de muncă. De asemenea, 9.113 cazuri de COVID-19 au fost recunoscute ca boli profesionale, adică 8% din totalul bolilor profesionale recunoscute în acel an.

  • În Germania, până în septembrie 2022, au fost raportate 317.403 cazuri de COVID-19 suspectate ca boli profesionale, dintre care 200.505 (63,2%) au fost recunoscute oficial. Dintre acestea, 3.944 persoane au necesitat spitalizare, iar 5.077 au primit indemnizații pentru incapacitate de muncă de lungă durată. ​

  • În Polonia, numărul cazurilor de COVID-19 recunoscute ca boli profesionale a crescut de la 38 în 2020 la 968 în 2021 și 1.053 în 2022, reflectând o creștere semnificativă a recunoașterii acestei boli în context profesional. ​

  • În România a fost rescunoscută ca boală profesională și introdusă în lista Bolilor profesionale în anul 2022 iar în 2020 erau deja declarate primele cazuri(63 cazuri) de infecție profesională cu SARS-COV-2.

• Mortalitatea profesională legată de COVID-19

  Datele privind decesele cauzate de COVID-19 recunoscute ca boli profesionale sunt limitate și variază între țări. De exemplu, în Germania, dintre cele 200.505 cazuri recunoscute de COVID-19 ca boli profesionale, 3.944 persoane au necesitat spitalizare, iar 5.077 au primit indemnizații pentru incapacitate de muncă de lungă durată.

• Vaccinul anti-Tuberculoză

Vaccinul împotriva tuberculozei, cunoscut sub numele de vaccin BCG (Bacilul Calmette-Guérin), este utilizat pentru a preveni formele severe de tuberculoză, în special tuberculoza meningiană și diseminată la copii. Însă, în contextul medicinei muncii, utilizarea sa are indicații specifice și limitate, bazate pe riscurile profesionale.

Când se recomandă vaccinul BCG ca măsură de prevenție la locul de muncă?

Conform ghidurilor internaționale (inclusiv Organizația Mondială a Sănătății – OMS, Centers for Disease Control and Prevention – CDC, și standardele europene de medicina muncii):

 1. Pentru lucrătorii expuși la un risc crescut de infectare cu Mycobacterium tuberculosis, în special dacă:

• Se lucrează în spitale sau clinici care tratează frecvent pacienți cu tuberculoză activă, mai ales dacă prevalența TB este mare și controlul infecțiilor este limitat.

• Activitatea implică contact direct cu persoane infectate, cum sunt:

  • Personal medical (medici, asistente, infirmieri).

  • Lucrători în aziluri de bătrâni sau centre sociale pentru persoane fără adăpost.

  • Personalul din penitenciare, centre de detenție sau refugiați.

• Se efectuează proceduri cu risc ridicat (ex: bronhoscopii, manipularea probelor respiratorii infectate).

2. Condițiile pentru recomandare sunt:

• Testul tuberculinic (IDR la PPD) să fie negativ (nu există infecție latentă).

• Lucrătorul nu a fost anterior vaccinat cu BCG sau imunitatea s-a diminuat, iar riscul de expunere este semnificativ.

• Regiunea geografică are o incidență mare a tuberculozei.

• Angajatul nu prezintă contraindicații pentru vaccin (ex: imunodepresie).

🔴 În general, în țări cu incidență mică a tuberculozei (precum majoritatea țărilor UE, inclusiv România în ultimii ani), vaccinarea BCG a adulților NU este recomandată de rutină în medicina muncii, ci doar în cazuri selectate, după evaluarea riscurilor.

Mituri frecvente și cum le combatem

1. „Vaccinurile conțin substanțe toxice!”

În realitate, ingredientele folosite în vaccinuri sunt în cantități extrem de mici, mult sub nivelurile care pot cauza efecte adverse. De exemplu:

• Formaldehida este utilizată pentru inactivarea virusurilor. Cantitatea dintr-un vaccin este de ~0,1 mg – de 600 de ori mai puțin decât formaldehida produsă natural de corpul uman zilnic.

• Aluminiul ajută vaccinurile să stimuleze răspunsul imun. O doză de vaccin conține între 0,125–0,85 mg aluminiu, în timp ce o persoană ingerează zilnic 7–9 mg aluminiu prin alimentație normală (apa, pâine, legume).

Exemplu concret: Când consumăm o conservă de pește sau bem apă de la robinet, ingerăm de zeci de ori mai mult aluminiu decât cel găsit într-un vaccin.

2. „Vaccinurile cauzează boli grave!”

Numeroase studii (inclusiv cele derulate de CDC și EMA) nu au găsit nicio legătură între vaccinare și boli precum autismul sau alte tulburări cronice. De exemplu, o analiză publicată în Annals of Internal Medicine în 2019, care a inclus peste 650.000 de copii, a arătat clar că vaccinul ROR nu crește riscul de autism.

Efectele adverse: ce știm științific

Orice intervenție medicală poate avea efecte adverse, iar vaccinurile nu fac excepție. Dar:

• Efectele adverse grave sunt extrem de rare (sub 1 la 1 milion de doze administrate).

• Majoritatea reacțiilor sunt ușoare și trecătoare, cum ar fi roșeața la locul injectării sau febra ușoară.

Monitorizarea efectelor adverse este foarte strictă:

• Fiecare reacție post-vaccinare este raportată și investigată.

• Vaccinurile trec prin multiple etape de testare clinică înainte de aprobare, unele studii incluzând peste 30.000 de participanți (ex. vaccinurile COVID-19).

De ce este vaccinarea un act de responsabilitate profesională?

Un angajat vaccinat:

• Se protejează pe sine și pe colegii săi.

• Reduce riscul de focare epidemice la locul de muncă.

• Menține continuitatea activității firmei și economia sănătoasă.

 

---

Într-un studiu realizat de European Journal of Public Health în 2023, s-a constatat că firmele cu politici de vaccinare activă au avut o productivitate cu 12% mai mare comparativ cu firmele fără astfel de programe.

Articolul intitulat „Specific immunization issues in the occupational health setting”, publicat în Occupational Medicine (Vol. 57, Nr. 8, 2007), analizează componentele esențiale ale unui program eficient de vaccinare în medicina muncii și revizuiește baza legală a acestora.​

Elemente cheie ale unui program de vaccinare eficient în medicina muncii

• Evaluarea riscurilor profesionale: Identificarea expunerilor specifice la agenți patogeni în funcție de domeniul de activitate.​

• Stabilirea indicațiilor de vaccinare: Determinarea necesității vaccinării pe baza riscurilor identificate și a recomandărilor autorităților sanitare.​

• Implementarea și monitorizarea programelor de vaccinare: Asigurarea administrării corecte a vaccinurilor și urmărirea reacțiilor adverse.​

• Documentarea și păstrarea evidențelor: Menținerea unor registre precise ale vaccinărilor efectuate pentru a facilita urmărirea și auditul.

Articolul subliniază importanța respectării legislației în vigoare privind vaccinarea angajaților, inclusiv consimțământul informat și confidențialitatea datelor medicale. De asemenea, se discută despre responsabilitățile angajatorilor în asigurarea unui mediu de lucru sigur prin prevenirea bolilor transmisibile.

---

Vaccinarea nu este doar o opțiune personală, ci un gest de protecție comunitară și profesională. Studiile științifice arată clar că beneficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile minime implicate. Informarea corectă și promovarea vaccinării în medicina muncii sunt pași esențiali pentru o societate sănătoasă și productivă.

#vaccin #vaccinlaloculdemunca #preventie #virusi