Bisinoza

Bisinoza (Byssinosis) – ce este, cum se manifestă și cum poate fi prevenită

Bisinoza, cunoscută și drept „febră de luni dimineață” , „brown lung disease”, sau ” boala culegătorului de bumbac”, este o boală pulmonară cauzată de inhalarea prafului din fibrele vegetale, în special bumbac, cânepă și in. Deși poate părea un subiect de nișă, această afecțiune profesională rămâne relevantă în mediile industriale unde se manipulează frecvent astfel de fibre.

Cum apare bisinoza?

La baza apariției bisinozei se află inhalarea repetată de particule foarte fine generate de fibrele vegetale. În procesul de producție textilă (de exemplu, în filaturi sau țesătorii), muncitorii intră în contact cu aceste pulberi în mod constant. În timp, praful irită căile respiratorii și poate declanșa o reacție inflamatorie. Praful textil este mult mai agresiv ca cel din mine.Timpul de expunere până la apariţia bolii este de minim 10 ani. Vârsta la care apare frecvent este de 45 de ani.

Frecvenţa îmbolnăvirilor depinde de concentraţia prafului la locul de muncă, durata inhalării acestui praf şi calitatea materiei prime prelucrate.

Factori care favorizează apariția bisinozei:

• • • Expunerea zilnică și prelungită la praf de bumbac, cânepă, in.
    • Lipsa sau insuficiența sistemelor de ventilație în spațiul de lucru.
    • microclimatul rece şi umed, fumat şi infecţii repetate ale căilor aeriene.
    • Echipamente de protecție inadecvate (de pildă, absența măștilor sau filtrelor corespunzătoare).

Simptome și semne caracteristice

1. Tuse persistentă: Tusea poate fi uscată, dar în unele cazuri pot apărea și expectorații.
2. Respirație dificilă (dispnee): Dificultățile de respirație se pot intensifica la efort sau la revenirea la locul de muncă după o pauză.
3. Senzație de constricție toracică: Mulți pacienți o descriu ca pe o „strângere în piept”.
4. „Febra de luni dimineață”: Denumirea vine din faptul că simptomele se agravează mai ales în prima zi de lucru după weekend, când se reia expunerea la praf.

În stadiile incipiente, manifestările pot fi ușoare și pot fi confundate cu o răceală sau o infecție respiratorie. Ignorate, însă, acestea pot evolua spre forme cronice, cu impact sever asupra calității vieții.

Cine este cel mai expus riscului?

• Lucrătorii din industria textilă: Persoanele implicate în filarea, țeserea și prelucrarea bumbacului sau a altor fibre similare.
• Manipularea, depozitarea și transportul: Muncitorii care se ocupă cu baloturile de bumbac, cânepă sau in sunt expuși la cantități însemnate de praf.
• Zone de producție cu ventilație insuficientă: Lipsa curenților de aer și a sistemelor de filtrare duce la concentrații mari de particule în atmosferă.

De ce se mai numește „febră de luni dimineață”?

Pe durata zilelor libere (weekend sau vacanțe), expunerea la praf este mult diminuată, iar organismul are timp să se refacă parțial. La reluarea lucrului, cantitatea de praf inhalată crește brusc, fapt ce agravează simptomele, mai ales în primele zile ale săptămânii.

Diagnosticul și consultul medical

Dacă suspectați că simptomele respiratorii sunt legate de mediul de lucru, este recomandat să discutați cu medicul de medicina muncii sau cu un pneumolog. Câteva investigații utile includ:

• Spirometrie (testarea funcției pulmonare) – evidențiază scăderea capacității respiratorii.
• Radiografie toracică sau CT pulmonar – pentru a exclude alte afecțiuni similare (astm, BPOC, infecții pulmonare).
• Istoricul ocupațional – foarte important pentru stabilirea legăturii dintre simptome și locul de muncă.

Măsuri de prevenire și protecție

1. Îmbunătățirea ventilației: Instalarea sistemelor de exhaustare și filtrare a aerului contribuie semnificativ la scăderea nivelului de praf.
2. Echipament de protecție: Măștile respiratorii speciale (filtru FFP2 sau FFP3) și combinezoanele pot reduce expunerea la particule.
3. Organizarea muncii: Pauze regulate și rotația personalului în zonele cu nivel înalt de praf pot preveni acumularea substanțelor iritante în organism.
4. Controale medicale periodice: Examinările anuale sau semestriale ajută la depistarea precoce a semnelor de boală.
5. Conștientizarea angajaților: Educația privind riscurile și modalitățile de protecție personală poate face o diferență majoră în reducerea incidenței bisinozei.

---

Nu există tratament eficace în bisinoză.  Schimbarea locului de muncă fiind singura soluție eficientă în stadiul iniţial al bolii. Dacă întreruperea se face tardiv există riscul apariției Bronhopneumopatiei cronice obstructive şi Cordului pulmonar cronic, chiar dacă tratamentul a fost efectuat simptomatic.

Mai sunt cazuri noi diagnosticate de Bisinoza?

Da, cazurile de bisinoză încă mai sunt diagnosticate, însă frecvența lor a scăzut semnificativ în comparație cu deceniile trecute. Motivul principal îl reprezintă îmbunătățirea condițiilor de lucru și măsurile de protecție adoptate în industria textilă: instalații de ventilație mai performante, folosirea măștilor cu filtre adecvate și controale medicale regulate.

Totuși, mai există situații în care această boală este întâlnită:

1. În fabrici mai vechi sau cu tehnologii depășite, unde sistemele de ventilație nu sunt suficiente, iar concentrația de praf rămâne ridicată.

2. În zonele în care reglementările de securitate și sănătate în muncă nu sunt aplicate la fel de strict, ceea ce poate duce la lipsa echipamentelor de protecție corespunzătoare.

3. În țările cu industrie textilă intensivă, dar cu resurse limitate pentru modernizare și monitorizare permanentă a condițiilor de muncă.

Chiar și în țările cu reglementări stricte, pot apărea cazuri sporadice atunci când noile tehnologii de filtrare și protecție nu sunt implementate corespunzător sau când recomandările medicale sunt ignorate. Prin urmare, deși incidența bisinozei a scăzut, ea nu a dispărut definitiv, mai ales acolo unde lipsa investițiilor în infrastructură și lipsa educației privind sănătatea ocupațională fac ca muncitorii să rămână vulnerabili.

Perspective și concluzii

Bisinoza poate avea un impact considerabil asupra calității vieții și a capacității de muncă. Totuși, printr-o abordare preventivă, diagnostic timpuriu și măsuri adecvate de protecție, progresia bolii poate fi încetinită sau chiar evitată. Într-o industrie textilă modernă, inovațiile tehnologice și standardele crescute de siguranță la locul de muncă sunt esențiale pentru a garanta sănătatea lucrătorilor.

Cheia stă în colaborarea dintre angajatori, echipele medicale și angajați: un mediu de lucru bine ventilat, echipamente corespunzătoare și informare continuă pot reduce semnificativ riscurile asociate bisinozei. Astfel, persoanele din domeniul textil își pot exercita profesia în condiții sigure, păstrându-și sănătatea pe termen lung.