Cataracta Profesională

Cataracta Profesională
Cataracta profesională este o formă specială de cataractă care se dezvoltă ca rezultat al expunerii la factori de mediu sau substanțe toxice la locul de muncă. Această afecțiune afectează lentila ochiului, determinând opacifierea sa și afectând vederea.
Cataracta profesională poate fi cauzată de expunerea la o varietate de substanțe și factori de mediu. Exemple includ vapori chimici iritanți sau toxici, precum cei proveniți din substanțe industriale. De asemenea, radiațiile ionizante, cum ar fi cele provenite din expunerea la raze X sau radiații nucleare, pot contribui la dezvoltarea cataractei profesionale. Este important să se identifice și să se gestioneze acești factori de risc în mediul de muncă pentru a preveni afectarea vederii.
Locurile de muncă care implică expunerea la substanțe chimice iritante, toxice sau radiații ionizante sunt mai susceptibile să fie asociate cu dezvoltarea cataractei profesionale. Aceste locuri pot include:
- Industria chimică: Lucrătorii expuși la substanțe chimice industriale pot avea un risc crescut.
- Industria nucleară: Angajații care lucrează în domeniul nuclear, inclusiv cei expuși la radiații ionizante, sunt expuși la un risc crescut.
- Lucrătorii din domeniul sănătății: Personalul medical care folosește aparate cu raze X sau care este expus la substanțe chimice în timpul activității poate fi vulnerabil.
- Lucrătorii din construcții: Cei expuși la praf, substanțe chimice și radiații solare pot avea un risc crescut.
- Industria metalurgică: Lucrătorii care manipulează metale și substanțe chimice asociate cu prelucrarea metalelor pot fi expuși la factori de risc.
Fiziopatologia cataractei profesionale implică modificări structurale ale lentilei ochiului ca rezultat al expunerii la factori de mediu nocivi. Principalele procese includ:
- Oxidare: Expunerea la substanțe chimice sau radiații poate provoca o acumulare crescută de radicali liberi în cristalină, determinând procesul de oxidare și distrugere a celulelor.
- Denaturare proteică: Substanțele toxice pot determina modificări în structura proteinelor din lentilă, făcându-le să se denatureze și să se aglomereze. Aceasta contribuie la opacifierea lentilei.
- Inflamație: Expunerea la agenți iritanți poate declanșa un răspuns inflamator la nivelul ochiului, cu eliberarea de substanțe inflamatorii care pot afecta lentila.
- Dezechilibre metabolice: Substanțele chimice pot perturba echilibrul metabolic în celulele cristaliniene, contribuind la modificări structurale și funcționale.
Aceste procese duc la pierderea transparenței lentilei, care, în mod normal, ar trebui să permită trecerea liberă a luminii către retina. Cataracta rezultată poate afecta vederea, iar severitatea depinde de gradul de expunere și de tipul de substanțe sau radiații la care persoana este supusă în mediul de muncă.
Expunerea la diverse substanțe chimice la locul de muncă poate contribui la dezvoltarea cataractei profesionale. Exemple de substante chimice incriminate includ:
- Aldehide: Formaldehida, folosită în diverse industrii, inclusiv în industria chimică și cea a prelucrării lemnului. Pesticide ca paraquat.
- Solventi organici: De exemplu, tricloroetilenul, folosit țn industria chimică și în curățarea texturilor, benzenul, toluenul.
- Metale grele: Cum ar fi plumbul, utilizat in industria metalurgica, cadmiul, argintul
- Radiații ionizante: Expunerea la razele X, radiațiile nucleare sau alte surse de radiații poate contribui la dezvoltarea cataractei.
- Vapori de metale: De exemplu, vapori de mercur, care pot fi prezenti în procesele de fabricare.Mai sunt incriminate pesticidele ca clorpirifos, malathion, organofosforice folosite în industria agricolă.
În România, utilizarea clorpirifosului și paraquatulu este interzisă din 2023, prin Ordinul nr. 510/2023 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv din 2007, prin Ordinul nr. 1.795/2007 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Aceste ordin au fost emise în urma unei evaluări a riscurilor efectuate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).
Utilizarea malathionulului este încă autorizată în România, dar este supusă unor restricții. Aceste restricții sunt stabilite prin Ordinul nr. 141/2022 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Conform datelor furnizate de ANSA, în 2022, cantitatea de malathion autorizată pentru utilizare în România a fost de 2.000 de tone. Această cantitate a fost utilizată în principal în agricultură, pentru controlul dăunătorilor agricoli.
În ceea ce privește utilizarea clorpirifosului în România, înainte de interzicerea din 2023, cantitatea autorizată pentru utilizare a fost de aproximativ 1.000 de tone pe an. Această cantitate a fost utilizată în principal în agricultură, pentru controlul dăunătorilor agricoli.
Este important ca lucrătorii expuși la aceste substanțe să primească echipamente de protecție adecvate și să respecte măsurile de siguranță pentru a minimiza riscul de a dezvolta cataractă profesională.
Simptomele cataractei profesionale pot fi similare cu cele ale cataractei obișnuite, însă apar în contextul expunerii la factori de risc la locul de muncă. Acestea pot include:
- Vedere încețoșată: Imaginea poate deveni neclară sau încețoșată, afectând calitatea vederii.
- Sensibilitate la lumină: Persoanele afectate pot deveni mai sensibile la lumină intensă sau pot experimenta orbire temporară la expunerea la lumină puternică.
- Culori estompate: Percepția culorilor poate deveni estompată sau distorsionată.
- Halouri sau efecte de lumină: Apariția de cercuri luminoase sau halouri în jurul obiectelor luminoase poate fi un simptom.
- Dificultăți în vederea pe timp de noapte: Vederea pe timp de noapte poate deveni mai dificilă, iar conducerea sau desfășurarea altor activități nocturne poate fi afectată.
Este important să se consulte un oftalmolog în cazul oricăror simptome oculare pentru a stabili diagnosticul corect și a începe tratamentul adecvat, care poate include intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cataractei.
Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, în ultimii 5 ani, în România au fost declarate următoarele cazuri de cataractă profesională: 2018 – 25 cazuri, 2019 – 40, 2020 – 35, 2021 – 30, respectiv pentru anul 2022 – 25 cazuri.Majoritatea cazurilor de cataractă profesională au fost înregistrate în rândul lucrătorilor din agricultură, care sunt expuși la pesticide. Alte sectoare economice în care au fost înregistrate cazuri de cataractă profesională includ:
- Industria chimică
- Industria farmaceutică
- Industria cosmetică
- Industria construcțiilor
Surse