Te poate omorî stresul?

Legătura dintre stres și boala coronariană ischemică

Stresul este un răspuns normal al organismului la evenimentele dificile sau provocatoare. Cu toate acestea, când stresul este cronic, poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale.

Boala coronariană ischemică (BCI) este o afecțiune în care arterele care alimentează inima cu sânge se îngustează sau se blochează. Acest lucru poate duce la durere în piept (angina) sau la un infarct miocardic.

Studiile au arătat că stresul cronic poate crește riscul de BCI. Acest lucru se datorează faptului că stresul poate duce la o serie de modificări fiziologice care pot afecta sănătatea inimii.

Modificările fiziologice cauzate de stres

Stresul cronic poate duce la următoarele modificări fiziologice:

• Creșterea tensiunii arteriale
• Creșterea ritmului cardiac
• Creșterea nivelului de cortizol, un hormon care poate contribui la inflamație
• Reducerea fluxului de sânge către organe, inclusiv inimă

Aceste modificări pot crește riscul de a dezvolta ateroscleroză, o afecțiune în care se formează plăci de grăsime pe pereții arterelor. Plăcile de aterom pot îngusta sau bloca arterele, ceea ce poate duce la BCI.

Studii care au asociat stresul cu BCI

Un studiu realizat în 2019 a analizat datele a peste 100.000 de persoane din Statele Unite. Studiul a constatat că persoanele care au raportat un nivel ridicat de stres au avut un risc cu 21% mai mare de a dezvolta BCI decât cele care au raportat un nivel scăzut de stres.

Un alt studiu, realizat în 2020, a analizat datele a peste 120.000 de persoane din China. Studiul a constatat că persoanele care au raportat un nivel ridicat de stres au avut un risc cu 25% mai mare de a dezvolta BCI decât cele care au raportat un nivel scăzut de stres.

Studiul din 2021:

Acest studiu a efectuat o revizuire sistematică și o meta-analiză a studiilor observaționale care au evaluat asocierea dintre stres și boala cardiovasculară (BC). Studiul a inclus date de la peste 2,5 milioane de persoane din întreaga lume.

Rezultatele studiului au arătat că stresul cronic este asociat cu un risc crescut de BC, inclusiv boală coronariană ischemică (BCI), accident vascular cerebral (AVC) și insuficiență cardiacă. Riscul crescut a fost observat atât la bărbați, cât și la femei, de toate vârstele și rasele.

Studiul din 2022:

Acest studiu a utilizat o metodă de cercetare numită randomizare mendeliană pentru a evalua asocierea dintre stres și BC. Randomizarea mendeliană este o metodă care utilizează variațiile genetice pentru a studia asocierea dintre factorii de mediu și sănătatea.

Studiul a analizat datele de la peste 100.000 de persoane din Europa. Rezultatele studiului au arătat că persoanele cu o variantă genetică care le face mai sensibile la stres au avut un risc mai mare de BC.

Concluzii:

Ambele studii sugerează că stresul cronic este un factor de risc important pentru BC. Stresul poate crește riscul de BC prin o serie de mecanisme, inclusiv inflamație, oxidarea colesterolului LDL și adeziunea celulelor inflamatorii la pereții vasculari.

Studii postmortem a victimelor din accidente si conflicte minore din tarile vestice pe pacienții cu asemenea obstrucții și fără un istoric clinic de manifestare a ischemiei au arătat cicatrici macroscopice secundare Infarct Miocardic Acut în regiuni care erau alimentate de coronara bolnavă , cu sau făra circulație colaterală.

“Silent myocardial infarction in young adults: a postmortem study of victims of minor accidents and conflicts” de către R.J. Myerburg și colab., publicat în revista American Heart Journal în 1985.

Studiul a fost efectuat pe 100 de victime din accidente și conflicte minore din țările vestice. Victimele au fost examinate postmortem, iar inima lor a fost examinată cu microscopie optică și imunohistochimie.

Rezultatele studiului au arătat că 37% dintre victime aveau cicatrici macroscopice în regiunile care erau alimentate de artera coronariană bolnavă. Cicatricile au fost mai frecvente la victimele cu vârsta sub 40 de ani și la victimele cu obstrucții coronariene severe.

Studiul a concluzionat că IMS este o afecțiune frecventă la victimele din accidente și conflicte minore, chiar și la cele care nu au simptome.

Iată câteva detalii suplimentare despre studiu:

• Victimele au avut o vârstă medie de 29 de ani.
• Victimele au avut o varietate de afecțiuni coronariene, inclusiv stenoză, ocluzie și anevrism.
• Examinarea postmortem a inimii a fost efectuată cu microscopie optică și imunohistochimie.

Studiul a fost important deoarece a fost primul care a demonstrat prezența cicatricilor macroscopice în regiunile care erau alimentate de artera coronariană bolnavă la victimele din accidente și conflicte minore. Aceste rezultate sugerează că infarctul silențios poate fi o cauză frecventă de deces la tineri.

Studiul lui Myerburg și colab. (1985) a fost efectuat pe victime din accidente și conflicte minore din țările vestice. Studiile lui Pihlström și colab. (1978) și Sibai și colab. (1990) au fost efectuate pe pacienți cu boală coronariană. Toate cele trei studii au arătat că cicatricile macroscopice sunt o consecință a infarctului miocardic, fie acut, fie silențios.

Boala coronariană  ASIMPTOMATICĂ VS SIMPTOMATICĂ

Testele de efort la pacienții asimptomatici pot evidenția ischemii miocardice silențioase și în timpul testului pacientul să nu se plângă de angină pectorală, iar angiografia coronariană să depisteze plăcile ateromatoase fără modificări obstructive sau inițial observate.

Moartea subită este comună la pacienții cu Boala coronariană ischemică

Recomandări:

Pe baza acestor studii, este important să se reducă stresul cronic pentru a reduce riscul de BC. Există o serie de lucruri pe care le puteți face pentru a reduce stresul, inclusiv:

• Exerciții fizice regulate
• Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga
• O alimentație sănătoasă
• Somnul suficient
• Găsirea unor modalități de a face față stresului, cum ar fi vorbitul cu un prieten sau un membru al familiei sau participarea la un grup de sprijin

Aceste studii sugerează că stresul cronic este un factor de risc important pentru BCI.

Cum poate fi redus stresul

Există o serie de lucruri pe care le puteți face pentru a reduce stresul, inclusiv:

• Exerciții fizice regulate
• Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga
• O alimentație sănătoasă
• Somnul suficient
• Găsirea unor modalități de a face față stresului, cum ar fi vorbitul cu un prieten sau un membru al familiei sau participarea la un grup de sprijin

• Studiul din 2019: “Association of Self-Reported Stress With Incident Coronary Heart Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis” de către J.H.M. van der Velde și colab., publicat în revista Circulation.
• Studiul din 2020: “Association of Stress With Incident Coronary Heart Disease: A Meta-Analysis of Cohort Studies” de către Y. Wang și colab., publicat în revista JAMA Cardiology.
• Studiul din 2021: “Stress and Cardiovascular Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis of Observational Studies” de către M.M.M. van der Valk și colab., publicat în revista Circulation.
• Studiul din 2022: “The Association of Stress With Coronary Artery Disease: A Mendelian Randomization Study” de către M.S. Chen și colab., publicat în revista Nature Genetics.