Medicina muncii este o specialitate medicală care se ocupă de sănătatea și securitatea angajaților la locul de muncă. Scopul medicinei muncii este de a preveni bolile profesionale și accidentele de muncă, prin identificarea riscurilor la locul de muncă și prin adoptarea de măsuri de protecție a angajaților.

Angajatorul este obligat să asigure supravegherea medicală a angajaților săi, în conformitate cu prevederile legale. Aceasta include următoarele:

• Să asigure supravegherea medicală a angajaților săi, în conformitate cu prevederile legale.
• Să achiziționeze serviciile unui serviciu medical de medicină a muncii, care să efectueze examinările medicale ale angajaților.
• Să colaboreze cu serviciul medical de medicină a muncii în vederea organizării și desfășurării controalelor medicale.
• Să informeze angajații despre rezultatele controalelor medicale.

• Controlul medical la angajare: se efectuează înainte de începerea activității la locul de muncă și are ca scop verificarea stării de sănătate a angajaților și stabilirea aptitudinii acestora pentru poziția ocupată.
• Controlele medicale periodice: se efectuează în mod regulat, în funcție de riscurile la care sunt expuși angajații.
• Controlele medicale la reluarea activității: se efectuează după o perioadă de absență de la locul de muncă mai mare de 30 de zile, ca urmare a unei boli sau a unui accident.
• Controlele medicale la schimbarea locului de muncă: se efectuează în cazul în care angajații sunt transferați în alte locuri de muncă cu riscuri diferite.

Angajații sunt obligați să se supună controalelor medicale prevăzute de lege, în vederea verificării stării de sănătate și a stabilirii aptitudinii pentru poziția ocupată.

• Să se supună controalelor medicale prevăzute de lege.
• Să informeze angajatorul despre orice modificare a stării lor de sănătate care ar putea afecta capacitatea lor de a lucra.

• Anamneza: se vor trece în dosarul medical locurile de muncă anteriare (rura profesională) și riscurile lor prin efectuarea anamnezei profesionale. Medicul de medicina muncii va discuta cu angajatul despre istoricul său medical, inclusiv despre bolile cronice, alergiile, intervențiile chirurgicale etc.
• Examenul clinic general: medicul de medicina muncii va efectua un examen fizic complet, inclusiv măsurarea tensiunii arteriale, a pulsului, a temperaturii, a greutății și a înălțimii.
• Investigații de laborator: medicul de medicina muncii poate solicita efectuarea unor investigații de laborator, cum ar fi analize de sânge, urină, scaun etc. în funcție de activitatea angajatului sau patologii suspicionate.
• Explorări funcționale: medicul de medicina muncii poate solicita efectuarea unor examinări în funcție de activitatea profesională a angajatului( Electrocardiogramă, radiografie pulmonară, Audiometrie sau Spirometrie.
• Examinări de specialiate : Medicul de medicina mucii poate solicita consultații de specialitate, scrisori medicale sau adeverințe de la alti medici din alte specialități.
• Examen spihologic : anumite funcții și profesii necesită conform legii efectuarea unor evaluăti psihologice și în alte cazuri psihiatrice.

Riscurile la locul de muncă pot fi de natură fizică, chimică, biologică sau psihosocială.

Riscurile fizice: includ factori de risc cum ar fi zgomotul, vibrațiile, radiațiile, temperaturile extreme, presiunea atmosferică etc.

Riscurile chimice: includ factori de risc cum ar fi substanțele chimice periculoase, gazele, vaporii etc.

Riscurile biologice: includ factori de risc cum ar fi agenții biologici patogeni, cum ar fi bacterii, viruși, paraziți etc.

Riscurile psihosociale: includ factori de risc cum ar fi stresul, conflictele interpersonale, violența la locul de muncă etc.

Boala profesională este o boală care se produce ca urmare a expunerii la un factor de risc la locul de muncă.

Apariția bolilor profesionale poate fi prevenită prin adoptarea de măsuri de protecție a angajaților, cum ar fi:

• Evaluarea riscurilor la locul de muncă: angajatorul trebuie să evalueze riscurile la locul de muncă și să adopte măsuri de protecție adecvate.
• Utilizarea echipamentelor de protecție individuală: angajații trebuie să utilizeze echipamentele de protecție individuală adecvate pentru a se proteja de factorii de risc la locul de muncă.
• Educarea angajaților: angajatorii trebuie să informeze angajații despre riscurile la locul de muncă și despre modul în care se pot proteja.

• Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), care prevede obligația angajatorului de a asigura supravegherea medicală a angajaților săi.
• Legea privind securitatea și sănătatea în muncă (Legea nr. 319/2006), care definește principiile generale ale securității și sănătății în muncă și prevede obligațiile angajatorilor și ale lucrătorilor în acest domeniu.
• Normele metodologice de aplicare a Legii privind securitatea și sănătatea în muncă (Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006), care detaliază prevederile legii.
• Legea privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii (Legea nr. 418/2004), care reglementează profesia de medic de medicină a muncii.

În plus, există și alte acte normative care se referă la medicina muncii, cum ar fi:

• Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale (Legea nr. 346/2002)
• Ordinul nr. 107/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
• Ordonanța de urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă

Aceste acte normative stabilesc obligațiile angajatorului și ale lucrătorilor în domeniul medicinei muncii, precum și tipurile de examinări medicale care trebuie efectuate.

• Medicul de medicină a muncii are următoarele atribuții principale:

  • Efectuează examinări medicale ale angajaților, în scopul evaluării stării de sănătate și a stabilirii aptitudinii acestora pentru poziția ocupată.
  • Participă la evaluarea riscurilor la locul de muncă și la elaborarea măsurilor de protecție a angajaților.
  • Consiluiește angajatorii și angajații în domeniul sănătății și securității în muncă.
  • Participă la instruirea angajaților în domeniul sănătății și securității în muncă.
  • Asigură asistența medicală de urgență la locul de muncă.

  Condițiile de exercitare a profesiei

  Pentru a putea exercita profesia de medic de medicină a muncii, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • Să fie medic specialist sau primar de medicină a muncii, cu drept de liberă practică.
  • Să fi absolvit un program de rezidențiat în medicină a muncii, acreditat de Ministerul Sănătății.

Rolul medicului de medicină a muncii –Medicul de medicină a muncii joacă un rol important în prevenirea bolilor profesionale și a accidentelor de muncă. Prin examinările medicale periodice, medicul de medicină a muncii poate identifica factorii de risc la care sunt expuși angajații și poate recomanda măsuri de protecție adecvate. De asemenea, medicul de medicină a muncii poate consilia angajatorii și angajații în domeniul sănătății și securității în muncă.